Prima pagină › Resurse › Trimite o scrisoare de vedetă › Scrisoare de vedeta – Andreea Marin Bănică
Scrisoare de vedeta – Andreea Marin Bănică
Deşeurile Andreei Marin Bănică nu sunt gunoaie
Andreea Marin Bănică ştie că deşeurile au Viaţă după colectare.
După ce a imbrăţişat diverse cauze sociale ca Ambasador UNICEF al Bunăvoinţei în România, Andreea Marin Bănică se implică într-o nouă campanie, de această dată de mediu. Vedeta s-a alăturat cauzei noastre în încercarea de a-i convinge pe oameni că Deşeurile nu sunt gunoaie.
“Până în 2013, România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană să sporească procentul de cantităţi de deşeuri valorificate până la 60%. Acum ne aflăm pe un loc codaş în Europa în privinţa reciclării, mai exact, penultimul loc. Dar noi, ca simpli cetăţeni, nu putem face asta singuri. Avem nevoie în vecinătatea casei sau a blocului nostru de containere diferite pentru plastic, sticlă sau hârtie, inscripţionate corepunzător, amplasate în locuri care să le facă uşor accesibile”, ne-a spus Andreea Marin Bănică.
Andreea Marin Bănică a făcut deja primul pas: a cerut autorităţilor dreptul legal la un sistem de colectare selectivă a deşeurilor în apropierea locuinţei. Ea a trimis scrisoarea primarului de sector. De ce să nu-i luăm şi noi exemplul?
Primăria Sectorului 2 a Municipiului Bucureşti,
În atenţia Domnului Primar Neculai Onţanu
Data: 12.08.2009Numele meu este Andreea Marin Banică, locuiesc în Bucureşti, Str. XXXXXX, nr. XX, în Sectorul 2, datele mele personale sunt CI seria XX, nr. XXXXXX, CNP XXXXXXXXXX.
Vă scriu pentru a vă solicita implementarea unui sistem de colectare selectivă şi reciclare în împrejurimile zonei de domiciliu şi dacă mă întrebaţi “de ce?”, răspunsul este simplu: pentru că vreau ca ţara în care va creşte copilul meu să arate altfel faţă de ceea ce vedem astazi în jurul nostru şi cei mai mulţi dintre noi acceptăm cu seninătate spunându-ne că “merge şi aşa”. Am locuit pentru un timp într-o ţară europeană în care sistemul de colectare selectivă intrase deja la acea vreme, cu caţiva ani în urma, în conştiinţa publică. Copiii erau educaţi la şcoală să arunce hârtia în coşul de hârtie, plasticul în cel destinat plasticului, sticla de asemenea şi chiar dacă acasă părinţii se lasau mai greu daţi pe brazdă, pentru că obişnuinţa nu poate fi uşor dezrădăcinată, totuşi copiii îi sancţionau şi astfel şi-au educat proprii părinţi. O idee isteaţă care a schimbat o ţară pe care şi nouă, românilor, ne face plăcere să o vizităm adesea: Austria. Într-un mod pe care l-aş numi rudimentar, de început, am început să fac parţial şi eu acest lucru la mine acasă. Mult mai rapid decât mă aşteptam, cei dragi au înţeles să pună PET-urile sau orice alte ambalaje din plastic într-un recipient de colectare a gunoiului separat de restul deşeurilor, iar o dată pe săptămână un prieten vine şi le colectează şi de la noi de acasă, aşa cum face probabil şi în multe alte cazuri. Destinaţia PET-urilor e reciclarea. E un început. Mi-aş dori, însă, să fac pasul următor. Să-l facă şi vecinii mei. Să avem la îndemână, în fiecare cartier sau cât mai aproape de fiecare stradă, containere în care să putem depozita deşeurile selectiv, ajutându-vă pe voi, autorităţile, să faceţi din reciclarea deşeurilor un proces mai puţin costisitor şi să faceţi o economie atât de necesară pentru societatea noastră.
M-a întrebat un copil dintre cei cu care intru în contact adesea în munca mea ce se poate confecţiona din reciclarea unor sticle de plastic, de exemplu. Cinci PET-uri reciclate se pot transforma într-un tricou. Cincizeci de PET-uri reciclate pot ajuta la confecţionarea unui pulover, iar o tonă de plastic reciclat înseamnă economie de 700 de litri de petrol brut. Ne dorim pentru copiii noştri aer curat, parcuri în care să poată respira şi alerga liberi, dar nu ştiu dacă ştim cu toţii că pentru fabricarea unei tone de hârtie se folosesc minim 2 tone de lemn, adică sunt tăiaţi aproximativ 20 de copaci viguroşi. Ei bine, prin reciclarea unei tone de hârtie, însă, sunt salvaţi 17 copaci. Nu mai punem la socoteală economia de apă (30.000 de litri), energie electrică (până la 80%) şi reducerea poluării aerului cu 95%. Şi când te gândeşti că hârtia reprezintă 40% dintre deşeurile produse într-o gospodărie. Un primar este şi el un om, înainte de toate. Poate că printre pasiunile sale se numară şi preocupările care vin din dragostea pentru natură, pentru animale. Poate că aveţi acasă un acvariu şi iubiţi peştii, îi hrăniţi zi de zi, vă petreceţi un timp cu ei ca şi când ar fi parte din familia Dvs. Poate că aveţi copii sau nepoţi în familie care iubesc păsările prietenoase cu penaj viu colorat. Aproape sigur, însă, nu v-aţi gandit niciodată că peste un milion de vietăţi (peşti sau păsări) mor anual pe Pământ din pricina deşeurilor din plastic aruncate direct în ocean sau în mare. De fapt, din pricina ignoranţei oamenilor. Sticlele din plastic nu se biodegradează complet niciodată, ele se descompun în 350-400 de ani în granule care sunt mâncate de diverse vietăţi, peşti sau păsări. Şi rămân în stomacul lor până când acestea mor. Parcă lucrurile arată altfel acum, că ştiţi toate acestea, nu-i aşa? Parcă efortul minim de a arunca orice deşeu acolo unde-i este locul, adică în container, şi nu în lacul pe malul căruia am petrecut o după-amiază la iarbă verde, acum capată mai mult sens. Merită, nu-i aşa?
Dvs. ştiţi mai bine ca oricine că până în 2013, România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană să sporească procentul de cantităţi de deşeuri valorificate până la 60%. Acum ne aflăm pe un loc codaş în Europa în privinţa reciclării. Mai exact, penultimul loc. Dar noi, ca simpli cetăţeni, nu putem face asta singuri. Avem nevoie în vecinătatea casei sau a blocului nostru de containere diferite pentru plastic, sticlă sau hârtie, inscripţionate corepunzător, amplasate în locuri care să le facă uşor accesibile. Colectarea selectivă este o soluţie la îndemână tuturor şi presupune depozitarea deşeurilor în locuri special amenajate, cu scopul de a le recicla. Ştim cu toții că prin reciclare protejăm natura şi resursele naturale, reducem poluarea solului, apei şi aerului şi economisim energie.
Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rog să implementaţi un sistem de colectare la adresa: Str. XXXXXXXXX, nr. XX, Sector 2, Bucureşti. Susţin proiectul “Viaţa după colectare”.
Vă mulţumesc,
Andreea Marin Banică
