ViaţaDupăColectare.ro > Susţinători

Susţinători

Andreea Marin Bănică şi Dragoş Bucurenci susţin colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje în Parlamentul României

Asociaţia MaiMultVerde şi Sulfina Barbu, Preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, au organizat un eveniment de susţinere a colectării selective a deşeurilor de ambalaje pe 6 mai 2010.

Andreea Marin Banica_Viata dupa colectare_Foto Toni SalabasevEvenimentul a avut loc în Camera Deputaţilor. Au participat Andreea Marin Bănică, ambasador al proiectului „Viaţa după colectare”, Dragoş Bucurenci, preşedintele Asociaţiei MaiMultVerde, autorităţi centrale şi locale cu putere de decizie în domeniu, societăţi de transfer de responsabilitate, organizaţii nonguvernamentale şi membri ai Parlamentului României.

Evenimentul a fost dedicat colectării selective a deşeurilor de ambalaje şi face parte din proiectul „Viaţa după colectare” realizat de MaiMultVerde şi Coca-Cola HBC România în parteneriat cu Eco-Rom Ambalaje SA. Acest proiect îşi propune să încurajeze publicul să îşi ceară dreptul la colectare selectivă: amplasarea containerelor galbene, albastre şi verzi cât mai aproape de locuinţă. Andreea Marin Bănică şi Dragoş Bucurenci, preşedintele MaiMultVerde, au prezentat rezultatele proiectului în 2009 şi planurile pentru 2010.
În 2009, proiectul „Viaţa după colectare” a convins peste 2.000 de români să scrie primarilor şi să le ceară sisteme de colectare selectivă a deşeurilor la poarta locuinţei. Pe site-ul www.viatadupacolectare.ro ei au avut la dispoziţie informaţii despre colectarea selectivă, legislaţie românească şi europeană, precum şi modele de scrisori către primărie care puteau fi trimise direct de pe site. Tot aici poate fi semnată şi petiţia online pentru susţinerea colectării selective, care în 2009 a strâns peste 2.100 de semnături.

Proiectul a fost susţinut şi de alte personalităţi: Cristian Mungiu, Malvina Cservenschi, Gianina Corondan, europarlamentarul Daciana Sârbu, Zoli Toth (Sistem), jurnalista Simona Tache, Sulfina Barbu şi Korodi Attila, foşti Miniştri ai Mediului. Şi Trupa Interzis.

Spre deosebire de anul 2009, primul an al proiectului „Viaţa după colectare“, când scrisorile au fost trimise doar către primării, anul acesta există şi un model de scrisoare care poate fi trimisă către oamenii politici din România – senatori şi deputaţi. Această nouă abordare a motivat şi organizarea evenimentului la Camera Deputaţilor. Pe lângă infrastructura necesară (containerele colorate pentru separarea deşeurilor), colectarea selectivă în România nu va lua amploarea din alte ţări europene fără sprijinul oamenilor politici, responsabili pentru o legislaţie adecvată în domeniul gestionării deşeurilor şi pentru aplicarea ei. Cetăţenii din colegiile din România le vor putea cere astfel senatorilor şi deputaţilor care îi reprezintă să acorde mai multă importanţă colectării selective a deşeurilor, să susţină iniţiativele legislative favorabile acesteia şi să adopte măsuri care să înlesnească aplicarea colectării selective de companiile de salubritate şi autorităţile locale.

În 2010, „Viaţa după colectare” continuă să informeze publicul referitor la colectarea selectivă, atât prin intermediul site-ului de unde se vor putea trimite scrisori către primării şi parlamentari, cât şi la diferite evenimente publice unde voluntarii MaiMultVerde vor fi prezenţi. Un film documentar realizat împreună cu Discovery Channel şi o campanie de informare în şcoli şi în locuri de petrecere a timpului liber din capitală vor completa activităţile proiectului în 2009.
Până în 2013, România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană să sporească procentul de deşeuri valorificate până la 60%. Acest obiectiv nu va fi atins fără implementarea unor sisteme de colectare selectivă la nivelul comunităților locale, mai ales dacă avem în vedere că 60% dintre deșeurile de ambalaje sunt deșeuri menajere și numai 40% provin de la agenții economici.

Declaraţii de presă

Andreea Marin Bănică, cunoscut jurnalist de televiziune şi director editorial al revistei Business Woman, a deschis calea campaniilor umanitare în Romania. Ca Ambasador al Bunăvoinţei pentru UNICEF, Andreea a încercat să arate cât de important este să acorzi o mână de ajutor celor ce au nevoie de ea. Pe lângă aceste campanii umanitare, Andreea se implică şi în derularea proiectelor menite să trezească spiritul civic din fiecare dintre noi, pentru a crea o lume mai bună, pentru noi şi pentru copiii noştri.


„Ne dorim pentru copiii noştri aer curat, parcuri în care să poată respira şi alerga liberi, dar nu ştim că pentru fabricarea unei tone de hârtie se folosesc minim 2 tone de lemn, adică sunt tăiaţi 20 de copaci viguroşi. Prin reciclarea unei tone de hârtie, însă, sunt salvaţi 17 copaci. E doar un exemplu. Până în 2013, România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană să sporească procentul de cantităţi de deşeuri valorificate până la 60%. Acum ne aflăm pe un loc codaş în Europa în privinţa reciclării, mai exact, penultimul loc. Dar noi, ca simpli cetăţeni, nu putem face asta singuri. Avem nevoie în vecinătatea casei sau a blocului nostru de containere diferite pentru plastic, sticlă sau hârtie, inscripţionate corepunzător, amplasate în locuri care să le facă uşor accesibile. Știm cu toții că prin reciclare protejăm natura şi resursele naturale, reducem poluarea solului, apei şi aerului şi economisim energie. O scrisoare adresată primarului şi parlamnetarului tău, o semnătură pe petiţie pot ajuta la îmbunătăţirea situaţiei deşeurilor din România. Intră pe www.viatadupacolectare.ro. Schimbarea stă în puterea ta! Succes!”

Dragoş Bucurenci, Preşedinte, Asociaţia MaiMultVerde

„Trebuie să înţelegem că standardul de civilizaţie în managementul deşeurilor a evoluat foarte mult în ultima jumătate de secol, iar astăzi a nu colecta selectiv deşeurile este la fel de necivilizat pentru un stat european cu a nu colecta gunoiul deloc.”

Sulfina Barbu, Preşedinte Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor

„Colectarea selectivă în România seamană cu emisiunea „Pierdut în Panama”. Un fel de cursă cu obstacole. Într-un timp foarte scurt, avem de recuperat foarte mult şi de ocolit multe obstacole. Implicarea societăţii civile şi a personalităţilor din spaţiul public, în lupta pentru protejarea mediului, este o garanţie că vom reuşi să urnim lucrurile. Împreună vom atrage atenţia asupra faptului că există o soluţie pentru protejarea mediului, simplă, la îndemâna noastră: să ne rupem cinci minute din timpul nostru, pentru a sorta gunoiul menajer. Un efort mic, cu un impact mare, însă.

Proiectele de mediu aduc locuri de muncă verzi. Colectarea selectivă a deşeurilor este un bun exemplu. Creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor poate crea locuri de muncă în firmele care se ocupă cu colectarea deşeurilor sau cu producerea infrastructurii specifice, cum sunt containerele speciale, sau în firmele care se ocupă cu reciclarea deşeurilor. Mediul este o resursă pe care nu ne putem permite să o mai neglijăm.”

Mugurel Rădulescu, Director Relaţii Publice şi Comunicare, Coca-Cola HBC România şi Moldova

„Susţinerea colectării selective trebuie să devină o prioritate pentru România. Tocmai de aceea, proiectul este extrem de important, cu atât mai mult cu cât se adresează în principal populaţiei – unul dintre actorii-cheie în dezvoltarea sistemului, alături de autorităţi sau companiile producătoare. Cu toţii, deopotrivă, trebuie să înţelegem importanţa colectării selective a deşeurilor de ambalaje şi să ne implicăm activ. Coca-Cola Hellenic va continua să fie susţinătorul acestor iniţiative, prin care sperăm să obţinem încrederea românilor în sistem şi în beneficiile lui şi să ii determinăm să ni se alăture.”

Europarlamentarul Daciana Sârbu crede în Viaţa după colectare a deşeurilor

‘Noi trăim în ţara în care copiii cred că PET-urile trăiesc în apă!’

Iar acest lucru trebuie să se schimbe, crede Daciana Sârbu, cel mai nou susţinător al campaniei Viaţa după colectare. Se poate schimba numai dacă oamenii se unesc pentru o cauză comună: colectarea selectivă a deşeurilor şi revalorificarea lor trebuie să fie o prioritate pentru România. Gunoaiele nu trebuie aruncate la întâmplare, ci în containerul în care le e locul. Pentru că deşeurile nu sunt gunoaie!

Europarlamentarul Daciana Sârbu crede în Viaţa după colectare a deşeurilor

Daciana Sârbu este membră a Comisiei de mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară în cadrul Parlamentului European. În testimonialul pe care l-a filmat pentru campania noastră, ea ne îndeamnă să le scriem autorităţilor locale şi să ne cerem astfel dreptul legal la un sistem bine pus la punct de colectare selectivă. O scrisoare sau un e-mail în plus pot face diferenţa.

Daciana Sârbu a mai susţinut proiecte de mediu, printre cele mai răsunătoare fiind Salvaţi Roşia Montană, şi militează pentru schimbări mai verzi pentru România: agricultura ecologică, energia regenerabilă sau mersul pe bicicletă sunt câteva dintre ideile pentru care europarlamentarul pledează.

Cum am aruncat cu banii pe geam

-ne spune Trupa Interzis

Interzis_trupa.

Pe vremea când puricele se potcovea cu 99 ocale de fier şi toată România bea suc de la TEC sticlele de plastic nu lipseau din nici o casă. Se păstrau şi se foloseau din nou şi din nou până deveneau mate şi până când, într-o zi cu ghinion se întâmpla un nefericit accident şi se spărgeau. Se foloseau intens – recipiente pentru vin, pentru sifoane, pentru păstrat apă de la robinet „la frigider”, ba chiar şi pentru aracet, gaz, benzină etc. Sticlele de plastic NU SE ARUNCAU.

După ceva vreme băuturile îmbuteliate în ambalaje de plastic au devenit mai accesibile, apoi şi mai accesibile şi ne-am umplut de recipiente goale. Care în continuare „nu se aruncau”. După o vreme cămările din blocurile comuniste, balcoanele şi boxele de la subsol au devenit neîncăpătoare. Şi am început să le ducem „la ţară”. Pentru vin, ţuică, lapte, etc. Apoi s-a umplut şi „la ţară”. Şi atunci – sacrilegiu! – am început să le aruncăm. Cu sacii.

Când am aruncat prima oară un astfel de sac am avut senzaţia distinctă că arunc cu bani. Poate că era o reminiscenţă a celei de-a unsprezecea porunci – „să nu arunci sticla de plastic, că rămânem fără sifoane!” – dar asta am simţit, că arunc cu bani.

Am aflat mult mai târziu că aceste recipiente de plastic sunt refolosite şi că firmele de colectare oferă bani – şi încă bani buni – în schimbul lor. Dar de ce să mă preocupe pe mine asta, că doar nu aşa vroiam să-mi câştig existenţa? Să le adune cine vrea, şi să câştige ei banii ăia.

Doar că adunatul ăsta e foarte greu de dus la capăt când trebuie să smulgi un pet dintr-un morman de moloz asezonat cu felii de pepene şi pamperşi uzaţi. Şi dacă nu sunt adunate ajung la groapa de gunoi unde sunt arse – adică transformate în gaze nocive şi reziduuri şi mai nocive – sau îngropate pur si simplu, ceea ce nu e mai puţin poluant.

Soluţia, din punctul meu de vedere o constituie colectarea selectivă a deşeurilor. Pentru că un efort minim duce la rezultate maxime pe termen lung, dacă e să mă refer doar la poluare. Dincolo de asta însă, deşeurile nu sunt gunoaie. Sunt BANI. Dacă nu pentru noi, că ne e prea lene să le valorificăm direct, pentru alţii, care poate altă sursă de venit n-au. Ei pur şi simplu curăţă după noi.

În ziua de azi majoritatea celor din blocul meu – 2 scări, 11 etaje – pun PET-urile lângă tubul ghenei, iar de acolo sunt ridicate periodic – o dată sau de două ori pe săptămână – de o persoană care probabil din asta trăieşte.

Dacă la nivel micro membrii unei comunităţi s-au organizat – rudimentar, e adevărat – dovedind că ştiu că deşeurile nu sunt gunoaie, dovedind că sunt educaţi ecologic, e greu de înţeles de ce nu se face mai mult la nivelul comunităţilor mari, unde există mijloacele necesare şi puterea de a face ceva. Mă gândesc că un tub din material textil întins pe lângă tubul de metal al ghenei n-ar costa mult, iar colectarea ar fi mai eficientă, ar aduce mai mulţi bani, eventual pentru asociaţia de proprietari. Soluţii sunt extrem de multe şi surprinzător de simple, dacă ajungi să îţi baţi măcar cinci minute capul cu această problemă.

Pentru că noi ştim că deşeurile nu sunt gunoaie, ci bani, însă până când vom ajunge să le şi vedem aşa s-ar putea să fim îngropaţi de ele.

Liviu, trupa Interzis

Csibi Magor trimite deşeurile în Viaţa după colectare

Csibi Magor crede în schimbare. MaiMultVerde încearcă să producă schimbarea. Drumurile ni s-au întâlnit la răscrucea problemelor colectării selective în România. O răscruce unde nu există cele trei containere pentru sticlă, plastic şi hârtie. Aşa că ne-am hotărât împreună să facem o presiune „de catifea” asupra autorităţilor şi să ne cerem dreptul la un sistem bine pus la punct de colectare selectivă a deşeurilor.

Csibi Magor le-a vorbit în ultimii doi ani omologilor săi din Parlamentul European despre problemele de mediu din România şi a făcut lobby pentru introducerea unei propuneri legislative de interzicere a cianurilor în minerit. Acum el se alătură proiectului Viaţa după colectare cu un testimonial care îndeamnă la luarea de atitudine. Să trimitem, deci, scrisori şi e-mailuri primăriilor din toată ţara şi să cerem ca sistemul de colectare selectivă să fie implementat mai aproape de casele noastre.

Pentru că deşeurile nu sunt gunoaie! Și pentru că:

Ploaia se compune din picături foarte mici. Vă invit să fiţi o picătură mică din ploaia care va spăla România şi va crea un mediu mult mai bun. (Csibi Magor)

Zoli Toth crede tot în Viaţa după colectare

Zoli_SistemZoli Toth e un om ocupat. Ocupat cu muzica şi cu ecologia. De ambele se ocupă cu multă pasiune, fie că e vorba de trupa Sistem, fie că e vorba de proiectele eco în care este implicat. În 2007, Zoli accepta propunerea Greenpeace de a se alătura proiectului “România fără cianuri”, în 2008 organiza două turnee eco în şcoli cu trupa şi devenea prezentator al emisiunii Green Report la TVR 1, iar din 2009 este Ambasador Earth Hour în România. Zoli se alătură acum campaniei Viaţa după colectare şi ne îndeamnă pe toţi să trimitem scrisori autorităţilor.

Mi-am propus ca pentru fiecare album lansat să plantez un copac. Am ajuns la 4 puieti plantaţi, însă mi-ar părea rău să ştiu că aceşti copaci vor fi tăiaţi pentru a obţine hârtie din ei. Hârtia se poate recicla, iar prin reciclarea unei tone de hârtie folosită, vom salva 17 copaci. Gândiţi-vă la asta data viitoare când mai aruncaţi la gunoi o coală de hârtie. Deşeurile nu sunt gunoaie, ele pot fi reciclate sau refolosite şi putem salva resurse importante astfel. Hârtia, plasticul, sticla, electrocasnicele şi electricele, toate au o viaţă după folosire şi după colectarea selectivă.

„Viaţa după colectare” oferă o a doua şansă deşeurilor, iar noi putem contribui la asta. Un container pentru colectare selectivă cât mai aproape de locuinţa voastră este un lucru realizabil, o scrisoare fiind cel mai simplu şi uşor lucru pe care îl puteţi face. Intraţi pe www.viatadupacolectare.ro, trimiteti un email primarului şi cereţi-i un sistem de colectare selectivă lângă locuinţa voastră. Eu am făcut-o deja, acum e rândul vostru!

Reciclează! Acum ai cum.

Gianina Corondan e selectivă cu deşeurile în viaţa după colectare!

Gianina Corondan duce o viaţă după colectare activă pentru că strânge mereu deşeurile în pungi diferite, sortate în funcţie de compoziţia lor din plastic, hârtie, metal sau sticlă. Gianina susţine campania viatadupacolectare.ro şi a scris deja o scrisoare către primărie pentru ca pubelele destinate colectării selective să fie amplasate în zona în care locuieşte. Tu i-ai scris primarului tău?


Citeşte aici cum colectează selectiv Gianina Corondan

Sulfina Barbu îşi doreşte “Viaţă după colectare” pentru România

În calitate de Preşedinte al Comisiei de Administraţie Publică, Amenajarea Teritoriului şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor, Sulfina Barbu cunoaşte problemele pe care România le întâmpină în atingerea obiectivelor anuale de reciclare şi valorificare a deşeurilor.


Fostul Ministru al Mediului şi Gospodăririi Apelor menţionează că pentru rezolvarea acestor probleme ar trebui ca România să implementeze rapid la nivel naţional un sistem de colectare selectivă.

Sulfina Barbu atrage atentia asupra importanţei implicării populaţiei în protejarea mediului înconjurător prin presiunea pe care fiecare dintre noi o poate face asupra autorităţilor locale. E necesar ca românii să înţeleagă că trebuie să-şi ceară dreptul de a colecta selectiv deşeurile în vederea reciclării.

Trimite şi tu o scrisoare primarului tău şi cere-i să te ajute să colectezi selectiv într-o Românie mai curată!

Susţin colectarea selectivă!

Sulfina Barbu susţine colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor şi încurajează cetăţenii să le scrie autorităţilor pentru a solicita sisteme de colectare selectivă aproape de locuinţele lor.

România are probleme mari în ceea ce priveşte managementul deşeurilor şi orice acţiune prin care putem impulsiona colectarea şi care atrage atenţia asupra acestei probleme este utilă şi necesară”, a subliniat Sulfina Barbu.

Sulfina Barbu este iniţiatoarea proiectului „Parlamentul Verde”, prin care urmăreşte certificarea Palatului Parlamentului drept „clădire verde”, în baza unor proceduri stabilite la nivel internaţional. Colectarea selectivă a deşeurilor în clădire este prima fază a proiectului şi a fost implementată deja în cadrul proiectului „Palatul Parlamentului Colectează Selectiv”.

Deşeurile Andreei Marin Bănică nu sunt gunoaie

Andreea Marin Bănică ştie că deşeurile au Viaţă după colectare.AndreeaMarinBanica_2

După ce a imbrăţişat diverse cauze sociale ca Ambasador UNICEF al Bunăvoinţei în România, Andreea Marin Bănică se implică într-o nouă campanie, de această dată de mediu. Vedeta s-a alăturat cauzei noastre în încercarea de a-i convinge pe oameni că Deşeurile nu sunt gunoaie.

“Până în 2013, România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană să sporească procentul de cantităţi de deşeuri valorificate până la 60%. Acum ne aflăm pe un loc codaş în Europa în privinţa reciclării, mai exact, penultimul loc. Dar noi, ca simpli cetăţeni, nu putem face asta singuri. Avem nevoie în vecinătatea casei sau a blocului nostru de containere diferite pentru plastic, sticlă sau hârtie, inscripţionate corepunzător, amplasate în locuri care să le facă uşor accesibile”, ne-a spus Andreea Marin Bănică.

Andreea Marin Bănică a făcut deja primul pas: a cerut autorităţilor dreptul legal la un sistem de colectare selectivă a deşeurilor în apropierea locuinţei. Ea a trimis scrisoarea primarului de sector. De ce să nu-i luăm şi noi exemplul?

Trimite scrisoarea model a Andreei Marin Bănică primarului tău!

Andreea Marin Banica susţine Viaţa după colectare

Deşeurile Simonei Tache nu sunt gunoaie

Simona TacheSimona Tache scrie. Şi o face bine. A scris pentru Academia Caţavencu şi Cotidianul, scrie pe blog la www.simonatache.ro. Iar acum a scris primăriei sectorului în care locuiește.

Simona s-a alăturat campaniei “Viaţa după colectare” şi a trimis o scrisoare autorităţilor, prin care cere să îi fie implementat în apropierea locuinţei un sistem de colectare selectivă a deșeurilor.

Nu vă sfiiţi să luaţi documentul cu pricina ca sursă de inspiraţie şi să îl trimiteţi primăriilor ca să puteţi beneficia de sistemul de colectare selectivă a deşeurilor în apropierea zonei în care locuiţi!

Trimite scrisoarea model a Simonei Tache primarului tau!

Attila Korodi susţine Viaţa după colectare

Malvina Cservenschi susţine Viaţa după colectare

Cristian Mungiu susţine Viaţa după colectare

 
un proiect MaiMultVerde