Şi am reuşit. Acum, la Gărâna plasticul şi metalul se adună separat. Apoi se reciclează.

30 de voluntari au ajutat timp de 5 zile la menţinerea zonei de festival şi a împrejurimilor curate. Am plecat în goana după deşeuri nelalocul lor prin camping, prin pădure şi pe lângă ape, să vedem ce mai lasă grătarele în urmă, am stat pe lângă scenă şi am împărţit saci. Apoi ne-am lăsat surprinşi de cât de receptivi au fost oamenii: “Deci sacul albastru e doar pentru plastic şi metal, da?” Da, exact.

După ce am tras linia, sună cam aşa: 70 de tone de gunoi adunat în total, dintre care aproape 1 tonă de plastic şi metal a a fost separată la banda de sortare. Ne-am mai îmbrăcat şi în reciclonauţi, să înţeleagă toată lumea ce facem.

A plouat mult, dar am avut pelerine. Pe principiul fie ploaie, fie vânt, nu lăsăm gunoiul în pământ.

Multă lume se întreabă care mai este rostul colectării selective dacă toate cele 3 pubele speciale plus pubela pentru resturile organice vor fi răsturante într-o singură maşină de gunoi. Pare o acţiune ofensatoare faţă de cei care vor să facă o schimbare şi arată că le pasă de lumea în care trăiesc.

Sfatul nostru este să citiţi acest articol înainte de a adopta atitudinea: “Eu mă chinui degeaba, că aştia le amestecă la loc!”
Ionuţ Georgescu de la Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă (CEDD) a explicat nelămurire legată de legenda urbană a unei singure maşini de gunoi pentru 4 tipuri de deşeuri, într-un articol de pe Hotnews. Există mai multe motive:

• primul motiv este gradul de contaminare. Dacă acasă depunem toate deşeurile în acelaşi loc, gradul de contaminare ajunge la 70%. Asta înseamnă că mai pot fi reciclate doar 30%. “În momentul în care le pun în pubele (pentru colectare selectivă), chiar dacă sunt amestecate, gradul de contaminare scade undeva la 30-35%, pentru că lipseşte deşeul cel mai periculos, cel organic, biodegradabil”. Dar asta nu înseamnă că nu mai are rost să separăm tipurile de deşeuri până când nu vor fi cumpărate aceste maşini de gunoi.
• al doilea motiv ar fi principiul economic: cantităţile mici de deşeuri colectate selectiv nu justifică cumpărarea mai multor maşini. În momentul în care aceste cantităţi vor atinge o anumită limită, se vor cumpăra maşini pentru fiecare culoare. Ca să înţelegeţi mai bine, să luăm exemplul pubelelor colorate destinate produselor din plastic, în care deşeurile nu vor fi 100% din plastic. Aşa că toate pubelele sunt descărcate în maşina de gunoi şi duse la o staţie de sortare. “ Dacă pubelele pentru plastic, hârtie şi sticlă ar fi numeroase şi s-ar strânge cantităţi mari de deşeuri din cele trei categorii, atunci merită cumpărate maşini pentru fiecare culoare: galben pentru plastic, verde pentru sticlă şi albastru pentru hârtie.”

La staţiile de sortare, deşeurile colectate selectiv se mai iau încă o dată la mână. Chiar şi în cazul colectării selective corecte, deşeurile au compoziţii diferite. Este cazul pungii de plastic, PET-ului sau găleţii din plastic, care au materii prime diferite.

PET-urile se împart în două categorii: albe şi colorate. Din fibrele recuperate din 6 PET-uri albe se poate face un tricou, procedeu folosit intens de către chinezi, care plătesc 400 de euro pe tonă în portul Constanţa. Din cele colorate se pot produce alte PET-uri sau alte produse din plastic, cum ar fi găleţile.
După sortare, deşeurile colectate selectiv sunt trimise apoi la diverse puncte de reciclare din ţară. În România nu sunt reciclate decât hârtia şi sticla, dar într-un procent foarte mic. „Plasticul se reciclează până la un moment dat. La Buzău se fac fibre sau granule de plastic, care se trimit în afara ţării pentru a se face tricouri”. Deşeurile colectate selectiv care rămân nevalorificate în Romania prin reciclare sunt trimise peste hotare pentru valorificare.

Sursa: Hotnews

-

–

–
–

Cantitatea de ambalaje de sticlă puse pe piaţă în 2006 a fost de aproximativ 285.000 de tone. Se estimează că până la sfârşitul acestui an rata de creştere a cantităţii de ambalaje va fi de 7 %.

Călin Istrăţoiu de la Direcţia Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor speră că până peste cinci ani, vom reuşi să atingem ţinta de reciclare impusă de UE. În 2013, va trebui să reciclăm 60 % din deşeurile de sticlă. În prezente, la nivelul României, doar 10% din populaţie are deocamdată posibilitatea să colecteze selectiv
deşeurile.

În ceea ce priveşte reciclarea, Uniunea Europeană are la bază principiul celor patru „R”: reducerea folosirii de materii prime, reutilizarea produselor, reciclarea şi recuperarea de energie.

Una dintre campioanele în materie de valorificare şi gestionare a deşeurilor este Elveţia. Chiar dacă nu este membră UE, Elveţia reprezintă un exempu de bune practici la acest capitol. Nivelul de reciclare depăşeşte chiar 95 % pentru anumite tipuri de materii, cum ar fi de exemplu, sticla, potrivit swissinfo.ch. Pe de altă parte, în Marea Britanie, s-au împlinit anul trecut, 30 de ani de la amplasarea primului container special pentru colectarea sticlei.

:: sursa: Ecomagazin